Batranul si haina

Undeva, candva, odata, un batran se odihnea
Somn adanc, un somn de sfada, pe batran il chinuia
Dar se intampla de-odata ca batran-u avu un vis
Haina noua va primi, de va face-un compromis
Nici nu mai statu pe ganduri, .. compromisuri n-am facut!?
Voi imbraca noua haina, o voi lua de l-anceput..


Se facu putin racoare, galagie si lumina
Batranul deschide ochii, iara mai apoi suspina
Nimeni nu-l baga in seama, toti atenti la el fiind
Lumina parea sa-i spuna, .. nu te teme, te-ai trezit!
Putin speriat batranul, haina noua cauta
Dar se linisti, apoi hainuta, de pe el o admira


Bucuros pleca in lume, facand parca primul pas
Somnul-ui parand sa-i spuna intr-o doara, .. bun ramas!
Si se minuna batranul, se simtea ca un copil
Totul parea foarte mare, hainuta-l strangea putin
Lumea noua-i se deschise, el inainta din plin
Surazand cu inocenta, rupse firul de satin


Nici nu se gandea batranul incotro tot alerga
Haina o purta cu fala, tuturor o arata
Tot trecand vremea in graba, batranul nu observa
Haina se facu mai larga si parca se murdarea
Nu-i bai, se gandi batranul, am s-o duc la curatat
Daca se mai murdareste, apoi stiu ce sa ii fac


Trecu vremea peste haina si parca trecu in pripa
Iara intr-o zi batranul, intalni o batranica
Mare mai fu fericirea caci gasi pe cineva
Careia sa-i povesteasca cum se simte-n haina sa
Se simtea atat de bine langa batranica sa
Contempla a ei hainuta, caci frumoasa mai era


Nici nu se gandeau batranii ca hainutele aveau viata
Dintr-o data-a ei hainuta pe a lui nu vru s-o vaza
Inutil ei incercara sa le faca sa se placa
Hainele aveau puterea, numai voia lor sa faca
Cu puterea si cu mintea, haina deveni stapan
Iar batranii-intemnitati incercau sa scape acum


Nu fu loc de targuiala, hainele se despartira
Iar batranii din priviri doar, bun ramas isi zisera
Nu era nici timp de jale, haina a plecat la drum
Pe batran tinand inluntru-i incuiat ca pe-un nebun
Amarat si trist in sine, intr-un timp a acceptat
Doara ce putea sa faca? el batran.. , haina-i barbat


Se-ntamplara anotimpuri, vanturi, ploi si grindina
Batranelu-nchis in haina se gandea la batranica
Dara iata soarta asta cum a vrut totul sa schimbe
Hainei ia venit sorocul, degeaba avuse minte
In orgoliul ei fantastic nu a vrut sa inteleaga
Important era batranul.. ea era numai o haina


Dar acum in prag de duca, batranul privea la haina 
Cum zacea neputincioasa, nu mai prezenta vre-o taina
Amintiri venind in valuri il cuprind pe batranel
Ce frumosi erau oadata, el si haina de pe el
Somnul pare sa-l cuprinda, insa mai avea un gand
Haina oare sa o-ngroape sau sa o arda pe rug


                                        Dedicata batranului meu suflet, caruia ii cer iertare..


 poezie compusa si publicata de Ioneticu Lili Ciprian 
 19-07-2012